Îmbracă-mă, vreau s-ascult ploaia!

În geamul salonului bat flori de cireş

şi picuri grei de ploaie

în timp ce pe paturi de spital dorm umbre.

Privind ploaia, mă gândesc să-ţi spun

să-mi îngropi inima la picioarele unui cireş –

coaja o să-l doară ca o rană

când florile-i vor creşte albe-roşii,

dar, măcar aşa, voi trăi prin el.

Privindu-te, n-am putut să renunţ, aşa că-ţi spun:

îmbracă-mă, vreau să gust ploaia!

Tu mă priveşti fără să spui nimic, probabil

îmi numeri respiraţiile.

Îmbracă-mă, vreau s-ascult ploaia!

(14 Aprilie 2013)

Publicată în Revista Nouă, Nr. 3 (76), Câmpina, 2013